Nu suntem liberali și nici atei, oricât de mult ne-am da astfel

Deși sunt două cuvinte ce stau pe buzele tuturor în ultimii 20 de ani, suntem destul de departe de rezonanța adevărată cu ce definesc ele. Mai ales din punct de vedere cultural. Și cred că, într-un final, e bine că suntem așa, pentru că rostim sus și tare niște idei care credem că ne pun în aceeași găleată cu Occidentul către care tindem (cam distorsionat pe alocuri, însă asta-i altă discuție), dar nu ni le însușim mai deloc. Pentru că ne e teamă să recunoaștem cu voce tare dorința de a implementa un socialism modern, poate și pentru că nu înțelegem cu adevărat ce înseamnă asta. Să-ncerc să mă explic, înainte să dați cu pietre.
Continuarea

Despădurirea masivă este „meritul” nostru, al tuturor

Acțiunile noastre individuale sunt, în cele din urmă, cele mai importante. Chiar nu este limpede, nici după atâția ani și atâtea evenimente nefericite? După Colectiv și #rezist (două momente în care mai toată societatea a simțit că într-adevăr „nu mai merge și trebuie să luăm poziție”) nu ne-am ales decât cu scindări în tabere și bisericuțe. Mase de oameni ce au ieșit instinctiv în stradă pentru același scop, trăgând în aceeași barcă, au ajuns în nici două zile focare de certuri de mahala. „Eu am mai multă dreptate decât ăla, știu mai bine ce e de făcut!”. Iar din acel moment, toată flacăra s-a stins. Iar aruncatul vinei pe clase politice, conspirații internaționale sau pura prostie nu ne va ajuta vreodată. N-a ajutat pe nimeni.

Continuarea